La mai bine de o jumătate de secol de la plecarea ultimului său tren de pasageri, dezbaterea privind reconectarea orașului Torrevieja la rețeaua feroviară spaniolă prinde din nou amploare.
Torrevieja nu mai este orașul de coastă relativ mic care și-a pierdut serviciul feroviar în 1970. Acum este un oraș în creștere rapidă, cu peste 113,000 de locuitori înregistrați, o populație care crește dramatic în timpul verii și una dintre cele mai importante economii turistice din sudul Costa Blanca.
În ciuda acestei creșteri, rămâne fără o legătură feroviară directă.
Locuitorii și vizitatorii care călătoresc în Alicante, Murcia sau alte părți ale Spaniei trebuie să depindă în mare măsură de mașini private, autobuze sau taxiuri. Cei care doresc să continue o călătorie cu trenul trebuie, în general, să călătorească în Alicante, Orihuela sau Murcia.
Pentru susținătorii restabilirii accesului feroviar, populația orașului Torrevieja, importanța economică și numărul de vizitatori fac ca absența unei gări să fie din ce în ce mai greu de justificat.
O cale ferată construită în jurul sării
Calea ferată originală a orașului Torrevieja s-a deschis în 1884 ca o ramură care lega orașul de linia Alicante-Murcia la Albatera-Catral.
Ruta a jucat un rol important în economia locală, în special în transportul sării de la salinele de importanță internațională ale orașului Torrevieja. Serviciile de transport de pasageri au oferit, de asemenea, locuitorilor legături cu orașele din interiorul țării și cu rețeaua feroviară națională mai largă.
Cu toate acestea, linia a intrat într-o lungă perioadă de declin pe măsură ce transportul rutier s-a extins, iar investițiile s-au mutat de la căile ferate secundare mai mici.
Ultimul serviciu de pasageri a funcționat în ianuarie 1970. Deși existau speranțe că închiderea ar putea fi temporară, trenurile nu s-au mai întors niciodată.
Părți din fostul coridor feroviar au fost ulterior absorbite în peisajul urban sau transformate în Calea Verde Torrevieja, ceea ce face ca o simplă redeschidere a traseului istoric să fie foarte puțin probabilă.
Prin urmare, orice conexiune feroviară modernă ar necesita o infrastructură nouă substanțială, în loc de simpla restaurare a vechilor linii.
Ce ar oferi o nouă cale ferată?
Cel mai evident beneficiu ar fi o conectivitate îmbunătățită.
Un serviciu modern feroviar sau tramvai-tren ar putea lega Torrevieja de Aeroportul Alicante-Elche Miguel Hernández, orașul Alicante, Orihuela, Murcia și coridorul feroviar mai larg al Mediteranei.
Pentru locuitori, ar putea oferi o alternativă la condusul pe drumuri intens circulate, cum ar fi N-332 și CV-95. Pentru turiști, ar putea face ca Torrevieja să fie mai ușor de accesat fără a închiria o mașină sau a aranja un transfer privat de la/la aeroport.
Beneficiile potențiale s-ar extinde dincolo de comoditate.
O conexiune fiabilă de transport public ar putea reduce congestia traficului, ar putea diminua emisiile legate de transport și ar putea îmbunătăți mobilitatea tinerilor, a locuitorilor în vârstă și a celor care nu pot sau nu doresc să conducă.
De asemenea, ar putea ajuta lucrătorii să facă naveta între Torrevieja și centrele de ocupare a forței de muncă învecinate, cum ar fi Murcia sau Alicante, oferind în același timp întreprinderilor locale un acces mai facil la clienți, angajați și vizitatori din întreaga regiune.
În timpul verii, când populația zonei crește și presiunea asupra rețelei rutiere se intensifică, valoarea unei alternative de transport public de mare capacitate ar deveni deosebit de evidentă.
Accesul la aeroport rămâne în centrul dezbaterii
O conexiune directă cu Aeroportul Alicante-Elche este unul dintre cele mai puternice argumente invocate de susținători.
Torrevieja are în prezent un serviciu direct de autobuz către aeroport, iar conexiunile de autobuz în Vega Baja s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, autobuzele rămân expuse aglomerației rutiere și este posibil să nu ofere frecvența, capacitatea sau gama de conexiuni ulterioare oferite de calea ferată.
O legătură feroviară sau cu tramvaiul către aeroport ar putea permite pasagerilor să continue călătoria spre Alicante, Elche, Benidorm și alte destinații fără a se baza pe un vehicul personal.
Ar putea deservi și comunități intermediare precum Guardamar del Segura, Rojales și zonele de coastă ale insulei Orihuela, în funcție de ruta aleasă.
Acest rol regional mai amplu s-ar putea dovedi crucial. O cale ferată proiectată exclusiv pentru centrul orașului Torrevieja ar putea avea dificultăți în a-și justifica costul, în timp ce un coridor care deservește mai multe municipalități dens populate și dependente de turism ar putea prezenta un argument economic și social mai solid.
De ce nu s-a întâmplat?
Dificultatea nu constă în lipsa propunerilor.
De-a lungul deceniilor, partidele politice și administrațiile publice au discutat în repetate rânduri despre legăturile feroviare, de tramvai și de transport combinat care implică Torrevieja. Studiile au examinat posibilele conexiuni cu Orihuela, Aeroportul Alicante-Elche și alte părți din Vega Baja.
Totuși, niciuna nu a progresat dincolo de acea discuție inițială.
Costul este un obstacol major. Construirea unei căi ferate moderne prin zone urbane și de coastă dezvoltate ar necesita achiziționarea de terenuri, inginerie complexă, stații noi și poduri, tuneluri sau modificări de drumuri potențial costisitoare.
Responsabilitatea este o altă problemă.
Un proiect de această amploare ar necesita cooperarea între Consiliul Local Torrevieja, municipalitățile învecinate, Guvernul Valencia și Ministerul Transporturilor din Spania. Fiecare administrație are responsabilități, bugete și priorități politice diferite.
Există, de asemenea, un dezacord cu privire la forma pe care ar trebui să o ia conexiunea.
Unii sunt în favoarea unei căi ferate convenționale care să lege Torrevieja de rețeaua națională prin Orihuela. Alții susțin că o extindere a sistemului TRAM din Alicante, care ar putea trece prin aeroport și prin municipalitățile de coastă, ar deservi mai mulți pasageri.
Propunerile alternative includ tehnologia tramvai-tren, rute de autobuz ghidate și coridoare de autobuze expres de mare capacitate.
Până când autoritățile nu se vor pune de acord asupra traseului, sistemului de transport și sursei de finanțare, proiectul va rămâne probabil în faza de proiect.
Ar rezolva trenurile problemele de trafic din Torrevieja?
Susținătorii transportului feroviar ar trebui să fie și ei realiști. O stație nu ar elimina automat aglomerația.
Torrevieja este un oraș dispersat geografic, cu zone rezidențiale extinse care se întind de la La Mata până la Los Balcones și limita cu Orihuela Costa. Mulți pasageri ar avea nevoie în continuare de autobuze, biciclete, taxiuri sau mașini pentru a ajunge la o stație.
Pentru ca transportul feroviar să aibă succes, ar trebui să fie integrat cu o rețea eficientă de autobuze urbane, rute pietonale, conexiuni pentru biciclete și facilități de tip park-and-ride.
Amplasarea oricărei stații ar fi, de asemenea, controversată. Un terminal situat central ar fi convenabil, dar dificil și costisitor de construit. O stație periferică ar putea fi mai ușor de construit, dar mai puțin atractivă pentru pasageri, cu excepția cazului în care este susținută de servicii de legătură frecvente.
Există, de asemenea, întrebarea dacă cererea de pasageri pe tot parcursul anului ar justifica investiția, în special în afara sezonului de vârf de vară.
Criticii ar putea argumenta că îmbunătățirea frecvențelor autobuzelor, introducerea unor benzi dedicate pentru autobuze și consolidarea serviciilor directe către aeroport și gările feroviare existente ar fi mai rapide și considerabil mai ieftine.
O chestiune de planificare pe termen lung
În cele din urmă, argumentul se extinde dincolo de întrebarea dacă Torrevieja ar trebui pur și simplu să „își recupereze trenul”.
Vechea cale ferată aparținea unei alte epoci și deservea un oraș cu totul diferit. Adevărata întrebare este dacă orașul de astăzi ar trebui inclus într-un sistem modern de transport regional, conceput pentru populația actuală și creșterea viitoare.
Populația în creștere a orașului Torrevieja, comunitatea internațională, industria turismului și dependența de transportul rutier întăresc argumentele pentru un studiu de fezabilitate serios.
Însă un astfel de studiu ar putea dura ani de zile. Ar trebui să examineze cererea de pasageri, efectele asupra mediului, costurile de construcție, rutele posibile și integrarea cu rețeaua mai largă de transport public. De asemenea, ar trebui să compare în mod onest transportul feroviar cu alternativele îmbunătățite bazate pe autobuz.
Timp de peste 50 de ani, propunerile privind căile ferate au reapărut în mod regulat, adesea în preajma alegerilor, doar pentru a dispărea din nou odată ce atenția politică s-a mutat în altă parte.
Având în vedere că Torrevieja este acum un oraș cu peste 100,000 de locuitori, locuitorii se pot întreba, în mod rezonabil, cât timp va mai putea rămâne unul dintre cele mai mari centre urbane și turistice din zonă, fără acces direct la rețeaua feroviară.
Alegerea nu este pur și simplu între trenuri și autobuze. Este vorba despre a continua să ne bazăm în mod covârșitor pe rețeaua rutieră sau a dezvolta un sistem de transport mai divers, mai rezistent și mai sustenabil.
Așadar, ar trebui ca Torrevieja să aibă în sfârșit din nou o stație?
Pentru mulți locuitori, răspunsul va fi un da categoric. Întrebarea mai dificilă este dacă administrațiile responsabile sunt pregătite să convină asupra unui proiect realist și să ofere finanțarea necesară pentru realizarea acestuia.
